Poate multi dintre noi ar refuza din start sa traiasca sub o peluza. Fie li s-ar parea ciudat sa traiasca sub un strat de pamant, fie s-ar gandi ca le afecteaza structura casei, dar, mai ales, refuzul vine din cauza fricii de necunoscut si din tendinta spre conservatorism. Daca la noi acoperisurile verzi nu au intrat inca in obisnuinta constructorilor de locuinte, in multe tari occidentale sunt o solutie pentru o serie de probleme. Dupa ce va vom prezenta avantajele, si va vom demonta dezavantajele, se va vedea clar ca alegerea unui acoperis verde nu numai ca ajuta la protejarea mediului inconjuratori, insa aduce si multe avantaje practice. Sa traiesti sub o un acoperis de iarba este ecologic si economic.
Sa incepem cu partea ecologica. Unui bucurestean (iar situatia nu este mult mai...verde nici in alte orase ale tarii) ii revin in medie sub 10 metri patrati de spatiu verde in timp ce media UE de 26 mp/cap de locuitor (asta daca se face media intre cei 3 metri patrati socotiti de Asociatia Salvati Bucurestiul si cei 16,38 metri patrati de spatiu verde calculati de Primariei Capitalei). Iar in fiecare an, cateva sute de mii de metri patrati de spatii verzi dispar pentru ca in parcurile, gradinile, scuarurile sau aliniamentele stradale se „planteaza” cladiri. In total, din ’89, bucurestenii au ramas fara 17 milioane de metri patrati de suprafata verde. Si este clar ca nu se va intampla prea curand sa se planteze paduri noi in jurul oraselor. Acesetea fiind datele, putina verdeata pe acoperisul caselor ar fi mai mult decta binevenita. Este un mod cat se poate de simplu de a combate incalzirea globala, de a diminua inundatiile, de a respira mai mult oxigen, de a proteja mediul inconjurator si a da un aspect mai frumos orasului.
Din punct de vedere economic, aduce mult mai multe avantaje decat ne-am imagina. Primul motiv pentru care oamenii nu ar alege un astfel de acoperis este pentru ca se tem ca greutatea pamantului va primejdui structura casei. Nu numai ca un strat de pamant nu este mai greu decat tiglele de casa, mai mult, va proteja si acoperisul. Protejate de stratul de verdeata, materialele din care este construit acoperisul nu vor mai fi expuse la conditiile meteorologice, astfel deteriorandu-se mai putin. Cu un acorperis verde, viata constuctiei se poate extinde de la 5 la 40 de ani.
Un acoperis verde va scadea nota de plata la electricitate, ajutand la racorirea casei vara si la scaderea costurilor cu aerul conditionat si la incalzirea casei reducand factura pentru incalzire.
Mai mult, este si mai ieftin, folosind mai putin material. Pamantul se ia din cel ramas la locul de constructie iar semintele de iarba sunt ieftine si peluza usor de intretinut. Constructorii nu folosesc orice tip de iarba in acest sens, ci asa numita iarba de soaldina care rezista mai bine la seceta si nu este nevoie sa o tai constant. Mai mult, exista si flori speciale care isi schimba culoare pe tot parcursul verii, iar iarna raman de un rosu-bronz.
Acoperisurile verzi sunt o practica care dateaza de 30 de ani in Germania. In Anglia, cea mai veche casa construita astfel dateaza din 1964 si dovada ca inca se mentine in stare buna este aceea ca astazi este scoasa la licitatie la 2 milioane de lire streline. Aceasta este o casuta de tara, din Log House, din Bucklers Hard, Hampshire. Cu toate ca a avut un start lent, interesul pentru acoperisurile verzi a inceput sa se observe in multe tari din Europa in ultimii ani. Un exemplu ar fi acela ca nu numai locuinte, ci si cladiri comerciale opteaza pentru verdeata pe acoperis, una dintre acestea fiind fabricile Rolls Royce si Ford, parlamentul Australiei. Iar in Japonia tot mai multe scoli si cladiri de birouri cresc iarba pe acoperis, fiind si un bun loc de recreere, un fel de parc la inaltime.
Articol preluat de pe:
www.timpultau.ro
